Chișinăul a fost primul oraș de provincie în care a fost imortalizată memoria lui A. S. Pușkin. Poetul a locuit în capitala Basarabiei din ultimele zile ale lunii septembrie 1820 până în iunie 1823. Ideea perpetuării șederii celui mai talentat poet din Chișinău a luat naștere la nobilimea și boierii localnici încă din 1860. Chiar și atunci a început strângerea de fonduri pentru fabricarea unui monument al poetului.
Dar, din păcate, banii nu au fost suficienți, iar sculptorul nu a putut fi găsit. Și această idee a trebuit să fie amânată… până la vremuri mai bune.
Douăzeci de ani mai târziu, la Moscova a fost anunțată un concurs pentru cel mai bun design al monumentului lui A. S. Pușkin. La concurs au participat cei mai mari sculptori ai acelor vremuri. A. M. Opekushin – a devenit câștigătorul competiției.
Atunci autoritățile de la Chișinău au apelat la remarcabilul sculptor rus cu cererea de a sculpta un monument al lui A.S. Pușkin. În acest moment, Opekushin tocmai lucra la monumentul său pentru Moscova. La 8 august 1880, sculptorul s-a pus pe treabă, iar în februarie a anului următor a fost sculptat bustul.
Opekushin trimite o scrisoare la Chișinău că „bustul de bronz este gata de deportare”. Și deja în aprilie, lucrarea a fost livrată la Chișinău pe calea ferată.
În 1885, la 26 mai, un monument în cinstea lui A.S. Monumentul are un aspect foarte modest: pe un pătrat de piatră este instalată o coloană mică de granit închis la culoare, în vârful căreia este fixat un bust executat cu succes al poetului cu capul gol și o mantie drapată pe umeri. Acesta este unul dintre primele monumente ale marelui poet al Rusiei, care este o copie exactă a părții superioare a statuii instalate la Moscova.
Pe partea din față există o inscripție: „Către Pușkin, 26 mai 1885”. Pe verso, o strofă neterminată din poezia „Către Ovidiu”: „Aici, anunţând lira deşertului nordic, am rătăcit… 1820, 1821, 1822, 1823”.
Bustul lui Pușkin a fost realizat în 1881, dar inscripția a apărut după aproape trei ani de discuții și aprobări cu autoritățile.
Din monument, o alee densă de tei duce spre interior, în care, spun ei, poetul se plimba des. Mulți ani a fost numită Pușkinskaya.
Anterior, pe una dintre aleile laterale ale parcului se afla un monument al lui A. S. Pușkin. În 1954, la 26 aprilie, monumentul a fost mutat într-o nouă locație – la 50 de metri în dreapta locației anterioare – în centrul parcului, în fața Aleii Clasicilor Literaturii Moldovenești.
Monumentul a apărut la 48 de ani de la moartea poetului într-un duel pe 27 ianuarie 1837 peste râul Negru. Alexander Sergeevich a primit o rană mortală în partea superioară a coapsei. Glonțul a pătruns în os și s-a înfipt adânc în abdomen. Timp de două zile poetul rănit de moarte s-a luptat cu moartea. În dimineața zilei de 29 ianuarie, Alexander Sergeevich a murit într-o agonie teribilă…
Este de remarcat faptul că în timpul vieții poetului nu au fost create sculpturi ale sale – Pușkin însuși nu a vrut asta. „Urâțenia mea arapiană va fi trădată nemuririi în toată imobilitatea ei moartă”, i-a scris el soției sale. Astăzi este dificil să enumerați orașele lumii în care există monumente ale poetului – sunt nenumărate.